Cel mai mare aeroport din Europa Centrală şi de Est se va construi la Brăila

de Gabriel Burlacu, 2007-09-10, Adevarul

Constructorul aeroportului brăilean va administra afacerea ... Majoritatea aeroporturilor mari din România investesc în extinderea capacităţii, proiectele bazându-se atât pe investiţii private, cât şi pe fonduri de la Uniunea Europeană
Cu o infrastructură a transportului aerian care a pierdut în ultimii ani pasul cu dezvoltarea, autorităţile se văd obligate ca în următorii ani să finalizeze proiectele de extindere a celor mai importante aeroporturi.
Conştientizând că, dacă îşi pune la punct căile de acces aeriene, în mod automat îşi garantează şi investiţiile viitoare din economie, România plusează şi pune la bătaie în zona dintre Brăila şi Galaţi unul dintre cele mai curajoase proiecte private din domeniu: cel mai mare aeroport din Europa Centrală şi de Est.
În România există 17 aeroporturi. În afară de cele din Capitală şi Cluj-Napoca, care au reuşit cât de cât să ţină pasul cu timpul pentru a nu rămâne mult în urmă din punctul de vedere al dotărilor, majoritatea dintre ele pot fi considerate ca fiind necompetitive.
Astfel, în ultimii ani, când în economia românească nuanţele trendurilor ascendente au început să capete contururi accentuate, s-a făcut simţită din ce în ce mai mult lipsa unor aeroporturi moderne care să pună "umărul" la dezvoltarea regiunilor unde operează.
Ca o oglindă a situaţiei de subdezvoltare în care se află infrastructura aeronautică din ţară, stă comparaţia dintre Capitală şi provincie. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Transporturilor, în România au fost procesate pe tot parcursul anului trecut 21.165 de tone de marfă prin terminalele celor opt aeroporturi care dispun de această facilitate.
Din acest total, numai Bucureştiul a reuşit să proceseze peste 85%. Cauza? Aeroporturile din provincie, ca cele din Constanţa, Sibiu, Timişoara, Cluj, Satu Mare sau Arad nu au capacitatea necesară pentru a face faţă transportului de marfă.
Aceeaşi situaţie se întâlneşte, de altfel, şi în cazul transportului de persoane. În 2006, cel mai mare aeroport al ţării, Henri Coandă, a tranzitat un număr de 3,5 milioane de pasageri, din care numai aproximativ 280 de mii au fost persoanele care au folosit celelalte aeroporturi din ţară. Specialiştii susţin faptul că în România nevoia de transport aerian a românului creşte de la an la an.
Pentru anul viitor, autorităţile aeronautice aşteaptă numai în Capitală o creştere a traficului de persoane cu peste 40%, nivel care va forţa limitele maxime ale capacităţii aeroporturilor Henri Coandă şi Băneasa. Fenomenul de creştere a traficului de persoane pe rutele aeriene se va înregistra şi în ţară. Deja capacitatea aeroportului din Cluj este surprinsă de ritmul de creştere a traficului de călători.
Nici sud-estul ţării nu o duce mai bine, dacă e să ţinem cont de faptul că singurul aeroport al zonei, Mihail Kogălniceanu, va fi de acum încolo dedicat în totalitate operaţiunilor militare NATO. Dezvoltarea infrastructurii transportului aerian a devenit în viitorul apropiat inevitabilă şi obligatorie, pentru că, în primul rând, în provincie, investiţiile în economie au ajuns să fie condiţionate şi de acest lucru.
Aeroportul Dunărea de Jos, un proiect de 300 milioane de euro
Deja majoritatea aeroporturilor sunt implicate în proiecte de extindere, unele dintre proiecte bazându-se şi pe fonduri europene.
Autorităţile brăilene vor să pună pe picioare un proiect de construire a unuia dintre cele mai mari aeroporturi din Europa Centrală şi de Est, pentru acest lucru punând la bătaie, printr-o concesiune pe o perioadă de 49 de ani, nu mai puţin de 1.300 de hectare pe care le-a recuperat de la Administraţia Domeniile Statului.
Proiectul, al cărui nivel iniţial de investiţie a fost calculat la 300 milioane de euro, se vrea a fi unul cu finanţare integral privată şi va fi amplasat pe raza localităţii Vădeni, între oraşele Brăila şi Galaţi.
"Deja noi am publicat anunţul privind licitaţia, ofertele fiind aşteptate până la 26 octombrie, iar câştigătorul va fi desemnat până la sfârşitul lunii noiembrie. Viitorul aeroport va fi unul internaţional şi se va numi Dunărea de Jos", a decalarat pentru "Adevărul" vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Niculina Moisescu.
Potrivit anunţului pentru participarea la licitaţie, ofertanţii trebuie să asigure finanţarea, construcţia, dar şi operarea pe aeroport. Cu alte cuvinte, participanţii la această licitaţie trebuie să fie consorţii care să aibă în componenţă investitori, constructori, operatori aeroportuari.
Condiţii pentru forţă financiară
"Câştigătorul se va îngriji de absolut tot în acest proiect, de exploatarea fiecărui segment al viitoarei afaceri. Astfel încât, la sfârşitul celor 49 de ani, cât durează perioada maximă de concesiune, să poată să-şi amortizeze investiţia şi, bineînţeles, să scoată şi profit", susţine Moisescu.
Constructorii din România n-au calibru pentru un astfel de proiect. Şi asta pentru că autorităţile brăilene au impus nişte condiţii de participare la licitaţie considerate destul de greu de îndeplinit. Astfel, ofertanţii trebuie în primul rând să aibă o cifră medie de afaceri pe ultimii trei ani de minimum 200 milioane de euro, să facă dovada deţinerii unui depozit bancar de cel puţin 50 milioane de euro.
Cea mai importantă parte din condiţiile financiare impuse o reprezintă cea privind accesul la o linie de creditare de minimum 200 milioane de euro.
Din punctul de vedere al experienţei, participanţii trebuie să prezinte dovezile unei activităţi aeroportuare de minimum cinci ani, în ultimii trei trebuind să înregistreze un nivel al traficului de călători de un milion de pasageri şi nu mai puţin de 330.000 în fiecare an. "Condiţiile impuse sunt cele pentru un proiect serios, de o importanţă deosebită.
După părerea mea, şi repet, numai a mea, este foarte greu ca în România să se formeze într-un timp relativ scurt un consorţiu care să îndeplinească atât condiţiile financiare, cât şi pe cele privind experienţa din domeniul transportului aerian", a precizat Niculina Moisescu.
Părerea oficialului brăilean este împărtăşită chiar şi de unul dintre cei mai prezenţi constructori în proiectele de drumuri ale statului, Costel Căşuneanu. Controversatul rege al asfaltului recunoaşte personal că proiectul aeroportului de la Brăila putea să fie una din oportunităţile propriilor firme.
"M-am interesat personal de acest proiect, numai că mi-am dat seama că şi pentru firme destul de dezvoltate din România condiţiile sunt destul de greu de îndeplinit. Pentru proiectul de la Brăila probabil vor fi consorţii de companii internaţionale care-l vor prelua", susţine Căşuneanu.
Italienii sondează terenul
Cu mult înainte de publicarea anunţului de participare la licitaţie, autorităţile judeţene au primit oferta de finalizare a proiectului aeroportului Dunărea de Jos din partea companiei italiene Fincogero. "Discuţiile pe care le-am purtat cu italienii nu avut niciun rezultat.
Aceştia garantau finanţare cu fonduri europene, dar voiau proprietatea terenului pus de noi la dispoziţie, la un preţ de doi euro pe metru pătrat, deşi preţul în zonă creşte semnificativ de la an la an, în acest moment nivelul fiind de 50 de euro", arată Niculina Moisescu. Deşi autorităţile oraşului de la malul Dunării susţin că până la sfârşitul săptămânii trecute nimeni nu achiziţionase caietul de sarcini al cărui preţ este de trei milioane de lei, surse din interiorul consiliului judeţean susţin că de proiect s-a arătat foarte interesat concernul Malpensa, cel ce administrează activitatea pe unul dintre cele mai mari aeroporturi ale continentului, cel din Milano.
Într-o altă ordine de idei, autorităţile brăilene susţin că noul aeroport va garanta deblocarea anumitor investiţii, devenind un pilon de susţinere pentru zona de producţie din industrie, dar şi pentru dezvoltarea zonelor turistice. "În jurul acestui proiect se vor dezvolta alte proiecte satelit care vor depinde unul de altul. Principalul este cel de dezvoltare turistică al Insulei Mici a Brăilei, în turism, dar şi a refacerii pieţelor de peşte, de fructe şi legume, dar şi bursei de grâu", ne-a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Niculina Moisescu.
Cluj-Napoca investeşte 90 milioane de euro în aeroportul local
100 milioane de euro este nivelul necesar investiţiilor pentru ... Aeroportul Interna­ţio­nal Cluj-Napoca are toate şansele să ajungă în viitorii ani unul dintre cele mai mari din ţară. Asta dacă se ţine cont de faptul că aici se înregistrează unul dintre cele mai rapide ritmuri de creştere a numărului de pasageri.
Dacă pentru anul viitor, conducerea aeroportului a declarat oficial estimarea, potrivit căreia, numărul de călători va atinge 500 de mii, pentru 2015, la Cluj-Napoca, numărul acestora va atinge un milion. Edilii locali vor ca după finalizarea proiectului de extindere atât a capacităţii de transport persoane, cât şi de transport marfă, aeroportul să rivalizeze cu Henri Coandă din Capitală.
Potrivit proiectului, valoarea totală la care se ridică costurile de dezvoltare atinge nivelul de 100 milioane de euro. Pentru finalizarea acestuia, se va devia chiar şi cursul Someşului Mic, fapt care va permite extinderea uneia dintre piste cu 400 de metri, astfel încât aici să poată ateriza şi decola avioane de capacitate mare, de tipul Airbus 300, cât şi a celor transport cargo.
Potrivit proiectului, rutele de la Cluj vor ţinti chiar şi destinaţii precum cele de peste Ocean, ca SUA sau Canada. Autorităţile locale intenţionează ca pentru acest proiect să ceară sprijinul Executivului chiar de la bugetul de stat, banii veniţi urmând a fi folosiţi la construirea unei piste noi paralele cu cea care care urmează să fie extrinsă. Proiectul noii costrucţii se ridică la 65 milioane de euro, la care se adaugă circa 30 de milioane pentru terminalul Cargo, de mărfuri.
Pe lângă bugetul de stat, investiţia totală va fi sprijinită şi din creditele pe care le va contracta Consiliul Judeţean.
Nemţii vor să modernizeze Aeroportul Suceava
Firma germană Kirchhoff este singura care s-a arătat până în acest moment interesată să preia proiectul de dezvoltare a Aeroportului din Suceava. Potrivit anunţului public al autorităţilor locale, compania are o experienţă de peste 20 de ani în modernizarea pistelor aeroportuare, unul dintre ultimele contracte pe care le-a onorat fiind cel de pe Aeroportul Internaţional Munchen.
Atuurile companiei, care a cântărit mult în înţelegerea contractuală, au fost reprezentate, potrivit autorităţilor locale, de soluţiile moderne pe care le aplică la nişte preţuri mici de realizare şi întreţinere. Principalul scop al proiectului de la Suceava este cel privind prelungirea pistei de la 1.800 la 2.400 de metri, modernizarea clădirii aeroportului, dar şi a sistemului de balizaj.
450 milioane de euro pentru dezvoltarea Henri Coandă
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, constituită ca societate comercială pe acţiuni, va avea, potrivit proiectului de fuziune dintre Aeroportul Internaţional „Henri Coandă" - Otopeni şi Aeroportul Internaţional „Aurel Vlaicu" – Băneasa, un potenţial de captare a traficului de 20 milioane de pasageri pe an.
Noul sistem aeroportuar se va întinde pe o suprafaţă totală de 1.400 ha, mai mare decât a aeroporturilor Heathrow (Londra) sau Frankfurt. Programul de dezvoltare a infrastructurii la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă" - Otopeni prevede un nivel al investiţiilor de aproximativ 450 milioane de euro pentru dezvoltarea a două noi terminale.
Societatea va avea un capital social iniţial de 143.772.150 lei (circa 41,5 milioane euro), în structura acţionariatului urmând să intre statul român, prin Ministerul Transporturilor, ce va deţine 11.501.772 acţiuni, reprezentând 80% din capitalul social al companiei, şi Fondul Proprietatea, care va controla restul acţiunilor. Ca urmare a fuziunii, cele două aeroporturi se vor dizolva fără lichidare şi se transformă în puncte de lucru ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
Pentru ambele aeroporturi au fost elaborate şi aprobate programe strategice de dezvoltare care acoperă perioada 2005-2015 pentru Aeroportul Internaţional „Henri Coandă" Bucureşti, respectiv 2002-2010 pentru Aeroportul „Aurel Vlaicu". Nivelul capacităţii aeroportului Internaţional Otopeni urmează să atingă, potrivit programului de dezvoltare a Aeroportului, circa 25 de milioane de pasageri anual până în 2020.
Aeroportul va deţine, la sfârşitul planului strategic de dezvoltare, 80 de porţi de îmbarcare, din care 40 de puncte de îmbarcare-debarcare, căi de rulare, parcări supraetajate cu o capacitate de 20.000 de locuri, dar şi legături directe cu metroul, calea ferată şi cu viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov.
Totodată, aici se va dezvolta şi zona activităţilor non-aviaţie, afaceri extrem de bine devoltate în cadrul celor mai mari aerogări din lume. Astfel, o parte din investiţiile alocate pentru dezvoltarea celui mai mare aeroport al ţării căpăta destinaţii privind dezvoltarea de magazine, de centre de întreţinere SPA, sau chiar şi de cinema-uri.
Canadienii ridică aeroportul de sub Tâmpa
Consiliul judeţean şi-a ales deja partenerul care va prelua contractul de concesiune privind proiectarea, construirea şi operarea pe Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav. Compania canadiană IntelCan Technosystens va începe lucrările efective ale proiectului chiar de la sfârşitul acestui an.
De fapt, canadienii au fost singurii care au depus în luna februarie oferta, singurul obstacol pe care autorităţile locale ar trebui să îl rezolve într-un timp cât mai scurt fiind intabularea în Cartea Funciară a spaţiului de 200 de hectare pe care va fi construit proiectul. Partenerii canadieni ai braşovenilor au mai construit şi alte aeroporturi internaţionale, printre cele mai mari proiecte numărându-se cele din Ecuador şi cel din oraşul polonez Katovice. Chiar dacă proiectul nici nu a fost început, potrivit autorităţilor braşovene, administratorul canadian dispune încă de pe acum de înţelegeri contractuale cu parteneri ca Tarom, Lufthansa şi o serie de companii low-cost.

Pentru un asemenea aeroport vor dispune si de asemenea avioane jucause:
http://www.funtoosh.com/?mclips/play.php?id=air_war

Si un mesaj frumos pamantean din partea lor pentru unul "aerian" de bucurie:
http://www.funtoosh.com/?mclips/play.php?id=bruss