Drogurile – O carte obligatorie.

In septembrie 2018 se tragea un semnal de alarmă: Consumul de etnobotanice nu va mai fi pedepsit!

O decizie a instanței supreme poate avea efecte dezastruoase, atrag atenţia specialiştii. Este vorba despre hotărârea prin care nu vor mai fi pedepsite de lege persoanele care consumă etnobotanice. Semnalul de alarmă este tras de magistraţi şi medici, care spun că acest lucru ar putea duce la închiderea a zeci de dosare, dar şi la o creştere alarmantă a numărului de consumatori.

Psiholog de profesie, pe care o practică din vocație și credință, Mihai Copăceanu este pasionat de temele culturale, spirituale și științifice care privesc dezvoltarea adolescenților și educarea lor temeinică pentru a face față maturității. Cartea recent lansată, Drogurile – O carte obligatorie, reprezintă o noutate absolută în domeniu, fiind salutată cu un interes pe măsură de către toți cei interesați să cunoască istoria, evoluția, tipologia substanțelor de acest fel, dar, mai ales, să fie capabili, pe baza acestor informații, să preîntâmpine și să controleze consumul lor în rândul tinerilor. Cu adevărat o carte obligatorie care ar trebui să funcționeze ca manual de specialitate la toate nivelurile de învățământ, astfel încât profesorii și părinții să poată evita cazurile dramatice de abuz de droguri, din ce în ce mai frecvente, alarmant de frecvente, din ziua de astăzi.

Ce are interesant cartea? De ce ai scris-o?
Am scris din necesitate pentru că nu există o astfel de carte în România, care să cuprindă aspecte istorice, culturale, antropologice, medicale și psihologice, la un loc, într-o formă accesibilă și ușor de citit. Există foarte puține cărți despre droguri în România, iar dintre acestea majoritatea sunt traduceri. Sunt câteva ce cuprind fie aspecte medicale fie aspecte juridice, or fenomenul drogurilor nu aparține unui singur domeniu. Doar dacă înțelegem acest aspect putem identifica măsuri multidisciplinare cu folos. Mai mult, în ultimele pagini am inclus rezultatele un studiu recent (martie 2018) care a cuprins 177 de elevi de clasa a VIII-a și a XI-a din școlile sibiene. Practic, în această carte obligatorie regăsim și motivele, credințele, soluțiile pe care ei înșiși, tinerii de astăzi, ni le oferă. Ceea ce este extrem de important. Cartea se adresează specialiștilor, ai informații pertinente având la bază o colecție de studii care îți spun de pildă care sunt căile eficiente de a renunța la abuzul de droguri și totodată adresează tinerilor, părinților, persoanelor care au sau ar puea avea o problemă cu orice tip de substanță psihoactivă. Se adresează practic unui public larg, inclusiv copiilor, pentru că nu este nimic greu de înțeles.

Este o carte care ar putea să îi ajute pe cei cu probleme să se lase? Un îndrumar?
Nu este o carte strict de psihoterapie, ci este o carte care te ajută în primul rând să înțelegi contextul consumului de droguri, aspectele sociale și culturale ale spațiului în care trăim, că anturajul te influențează dar și că politicul nu are strategii inteligente și, da, am inclusiv sugestii, recomandări de tip psihoterapeutic, dar ea doar te îndeamnă să mergi la un cabinet de psihoterapie sau psihiatrie. Nu este o carte de self-help. Te îndeamnă să mergi dincolo de simpla lectură și să înțelegi de ce oamenii consumă droguri, ce se află în spatele consumului. Finalitatea în psihoterapie nu este ca pacientul să nu mai consume ci să înțeleagă motivele consumului, să-l abilitezi cu resurse de a face față unor ocazii favorabile consumului.

Care sunt motivele care îi determină pe tineri să treacă de la un comportament normal la consum de substanțe?
În Sibiu m-am uitat la clasa a VIII-a și la clasa a XI-a. La clasa a VIII-a cele mai puternice motive erau: presiunea prietenilor (anturajul), curiozitatea, dorința de a se distra, de a obține plăcere și de a se integra în grup. La clasa a XI-a se schimbă motivele (și aici e partea esențială)- avem pe primul loc problemele de familie și pe locul al doilea problemele personale, despărțiri, depresii, anxietăți, traume personale. Deci trebuie să ne adresăm în mod specific fiecărei persoane. Substanțele sunt consumate în funcție de scopul dorit – fumez marijuana ca să mă relaxez, ca să fiu energic prizez cocaină, beau alcool pentru că sunt deprimat sau beau pentru că a câștigat Steaua. Fiecare drog are la bază un motiv anume.

Care e vârsta la care se întâlnește un anumit tip de consum?
E destul de greu de estimat pentru că nu poți obține date corecte, dar un lucru e sigur, vârsta inițierii consumului scade foarte mult în România. La tutun suntem pe primul loc în Europa la categoria adolescenților care fumează și crește numărul de fete consumatoare. Foarte trist și alarmant pentru sănătatea populației este comercializarea liberă a tutunului și alcoolului minorilor. Asta înseamnă că peste 10-20 de ani vom avea o populație mult mai bolnavă. Personal de fiecare dată, în orice magazin alimentar în care intru văd cum minorii pot cumpăra țigări și alcool și nimeni nu reacționează. Este obligația vânzătorului, a patronului să interzică și mai ales a cetățenilor de rând să reacționeze și a autorităților locale. Câte amenzi au fost date în Sibiu agenților economici pentru această ilegalitate? Eu nu știu. În România și implicit în Sibiu în ultimii ani a crescut numărul adolescenților consumatori de marijuana. Aproape că nu este elev care să nu aibă cel puțin un prieten mai mare care a încercat o dată. Dacă până acum aveam băieți care consumau mai mult decât fetele, acum crește numărul de fete care consumă. În studiul meu, pe locul I tot marijuana este cel mai cunoscut drogu,ca vârstă incipientă a fost 14 ani, dar am avut și câteva răspunsuri, mai puține, care spuneau chiar 11 ani, în cazul consumului de alcool. Variază în funcție de anturaj și multe alte aspecte personale precum persmisivitatea părinților. Un părinte care nu interzice minorului să consume de fapt îl încurajează.

Cât este de dificil să lucrezi cu tineri care au probleme de consum? Ai avut vreun pacient pe care nu ai putut să îl „vindeci”?
Adolescenții sunt cei mai instabili, cei mai contradictorii, dramatici și egocentrici. Și asta mă fascinează și mă pasionează. Ai senzația că uneori reușești să faci un pas și a doua oară când vine în cabinet ai aflat că iar a clacat. Cea mai grea categorie de adolescenți este cea a celor care vin forțați de părinți. Nu pot să fac nimic cu ei dacă nu au un minim de motivație pentru schimbare. Am avut cazuri când nici măcar nu am început consilierea pentru că nu a vrut tânărul. I-am întins cartea mea de vizită și i-am spus să mă sune când este pregătit. O altă categorie este reprezentată de tinerii care au un anturaj cu o influență foarte puternică. Iarăși e dificil de lucrat cu copiii care au relații disfuncționale cu părinții, părinți agresivi, care îi judecă și atunci automat invit și familia să participe consiliere. Bineînțeles mai este și categoria celor care vin la consiliere prea târziu, în stadii ultime ale dependenței. Dragi părinți, nu stați până când e prea târziu. Trebuie să vă îngrijorați încă de la primele semne – când vedeți că e trist, că stă singur în cameră, când nu se mai îngrijește, când are nevoie de bani constant, când îi scad foarte mult notele, când iese mai mult noaptea, când vrea să iasă dar nu spune unde. Părinților le recomand să fie atenți la semnele intoxicației de la buze uscate, ochii roșiatici, pierderea în greutate până la stare de anxietate, somnolență, agitație/euforie, iritabilitate, insomnii (în funcție de drogul consumat).

Ce alte probleme au tinerii din zilele noastre?
Au o grămadă de probleme. Depinde de vârstă, de mediul din care provin, educație, factori de risc…poți să ai deficit de atenție și hiperactivitate de la 6-7 ani, probleme de integrare școlară, deficit de memorie pentru că stai mult pe telefon ziua și noaptea. Am întâlnit în clasele a șasea și a șaptea copii cu auto-agresiuni, s-au tăiat cu lama pe brațe în mod repetat aproape luni, poți să ai decepții în dragoste, idei suicidare, agresivitate ridicată, să fii implicat într-un anturaj de tip delincvent, poți să fii implicat în furturi și, din păcate, sunt cazuri în care poți să ai inclusiv depresii, halucinații, tulburări psihotice și să ajungi la psihiatrie. Dese sunt tulburările emoționale și tulburările comportamentale.

Decepțiile în dragoste sunt reale la vârste fragede?
Sunt extrem de reale și autentice pentru că emoțiile lor sunt foarte puternice și pot să apară la cele mai mici vârste. Un adult are capacitatea de a gestiona unele trăiri, de a anticipa, de a trece peste o anumită traumă, copiii nu au încă aceste abilități, ei se confruntă cu o serie de presiuni din toate părțile. Prima iubire este extrem de profundă, chiar dacă pare de necrezut din exterior. Și aici părinții greșesc când nu dau crezare emoțiilor și tragediei copiilor lor. Julieta din Shakespeare nu avea 18 ani…avea undeva la 14 ani și pentru iubirea ei a și murit. Sunt extrem de riscante aceste iubiri, tocmai pentru că un tânăr nu are capacitatea încă de a face față unor trăiri atât de intense.

Cât de grav e bullying-ul în școli?
Foarte grav. În fiecare școală se întâmplă. Orice adolescent care are ceva diferit – o dizabilitate, masă corporală mai mare, ochelari, este introvertit, sărac, cu rezultate școlare scăzute – poate fi ținta bullying-ului. De câțiva ani este în creștere hărțuirea pe internet (cyberbullyingului). De aici se poate ajunge la frica de a mai veni la școală, la violență fizică, fugă de acasă, tulburări de comportament și chiar depresie.

Ce îl detemină pe agresor să facă toate acestea?
În primul rând, dorința de putere și de a avea controlul asupra celorlalți. O mare parte din ei nici nu își dau seama de impactul pe care bullying-ul îl are asupra victimei. Aici funcționează foarte bine terapia de grup – să vină atât victima cât și agresorul și prietenii lui. Există, din păcate, inclusiv un bullying de la profesor la elev, în momentul în care profesorul spune repetat, te hărțuiește „Fraiere mâine îți dau 5, că ești prost. Ok?” sau „Ești un dobitoc. Ești rușinea clasei, nu înțelegi?”. Îi spui constant asta și ajungi să ai copii care efectiv fac pipi pe ei când îl văd pe profesorul hărțuitor.

Există vreo problemă care nu poate fi rezolvată?
Dacă aș fi crezut asta, nu m-aș fi făcut psiholog. Inclusiv tulburările grave de personalitate sau tulburările psihice pot și au nevoie de a fi tratate, ameliorate, persoanele pot fi funcționale familial și social.

Recenzii

Daniel Cergan: Ca slujitor al altarului și ca pedagog, zilnic mă întâlnesc cu situații în care trebuie să ofer soluții și să dau sfaturile cele mai bune celor care au căzut pradă drogurilor. Cartea scrisă de Mihai Copăceanu, este un bun ghid pentru înțelegerea și combaterea consumatorilor de droguri. De aceea consider că - ”Drogurile - O carte Obligatorie” - nu trebuie să lipsească din biblioteca celor care sunt implicați în educarea și creșterea copiilor.

Anna Maria Sigmond: Recomand aceasta carte in primul rand ca mama si apoi ca si psiholog, informatia este foarte bine structurata, aflam despre istoria dependentelor inca din imperiul roman si influentele actuale care vin cu date bine documentate. Cred ca, cunoscand poti sa faci alegeri sau poti sa intelegi anumite situatii.
O carte actuală ce dezvăluie problemele cu care lumea din jurul nostru se confruntă. Este o carte obligatorie atât pentru părinți cât și pentru adolescenți. O recomand cu mult drag și cu siguranța ca vă va plăcea și vouă cel puțin la fel de mult cât mi-a placut mie,

Andrei Balabsn: Pentru fiecare biblioteca. O carte foarte bine documentata, cu un studiu actual, care scoate in evidenta lucruri pe care foarte multe persoane le treceau in categoria "Habar nu aveam de lucrul asta." O carte pentru adolescenti, pentru parinti, pentru profesori, pentru medici, psihologi, o carte complexa de real ajutor!! Felicitari autorului si speram ca aceasta carte sa ajunga in bibliotecile tuturor!!

Daniel B: Este o carte deosebit de interesanta și de actuala. Am întâlnit persoane care aveau dependenta de substanțe stupefiante și nu știam ce sa le zic sau cum sa ma comport cu ele. Cartea lui Mihai este deschizătoare de drumuri într o lume care se confrunta tot mai mult cu aceste dileme.

Andreea Răducanu: Recomand 100%. Cartea am luat-o chiar din ziua lansării de la Bookfest. E plăcut și ușor de citit, găsești informații pe înțeles, cu studii științifice și cel mai mult am apreciat sfaturile pentru părinți. Cred că orice părinte ar trebui sa o citească.

Consumul de droguri a inceput demult probabil inca de la zorile umanitatii. Consumul si dependenta de droguri este una din cele mai sumbre forme de activitate umana prin efectele nocive pe care le are asupra indivizilor si perspectiva tragica pe care o deschide pentru destinul speciei noastre. Aceasta carte parcurge toate problemele legate de consumul si dependenta de droguri. Ea da si unele solutii. Sa speram ca efectele ei nu se vor limita doar la o informare a publicului, dar si la o mobilizare a lui pentru a participa activ la lupta impotriva acestui flagel. Constantin Balaceanu Stolnici, Membru de onoare al Academiei Romane, Presedintele Centrului International Antidrog si pentru Drepturile Omului-CIADO

Cartea lui Copaceanu este o contributie prompta si relevanta la o problema tot mai arzatoare in multe parti ale lumii. Cartea promite sa aduca cititorilor din diferite domenii ale vietii un subiect de reflectie si de dezvoltare ulterioara in moduri specifice nevoilor Romaniei, mai ales semnificative pentru tineri, a caror cautare a identitatii si a locului semnificativ in lume poate duce adesea pe calea abuzului de substante. Psiholog Dr. Olivera Petrovich, Universitatea Oxford

Mihai Copaceanu este psiholog. A aprofundat psihologia prin burse de cercetare la Bologna si doi ani la Oxford. Ulterior, la Londra, s-a specializat in adictii lucrand cu dependentii de heroina la Institutul de Psihiatrie (King’s College London). Sub coordonarea academicianului Constantin Balaceanu-Stolnici la Institutul de Antropologie ”Francisc I. Rainer” al Academiei Romane realizeaza o cercetare doctorala fiind preocupat de consumul de substante psihoactive in randul adolescentilor. Din 2016 lucreaza la Domeniul privind prevenirea torturii in locurile de detentie din cadrul Institutiei Avocatul Poporului. Pasionat de educatie si societate participa activ la regandirea Romaniei prin comunicari publice si articole de opinie pe blogurile adevarul.ro inca din 2013. Crede in potentialul celor tineri si in Romania.
A publicat „Dependenta Sexuala” (Ed. Medicala, 2018), „Freud sau Religia.Totem.Iluzie Critica” (Ed. Agnos, 2008) si „Ortodoxie la Oxford. Te-am gasit Doamne! Marturiile a 12 englezi convertiti la Ortodoxie” (Ed. Deisis, 2010).