Aurora Liiceanu, psihologul care a introdus în spațiul dezbaterii publice românești noțiunea de downshifting, îi descrie pe adepții acestui stil de viață ca fiind conștienți în alegeri, capabili de schimbare, dornici de a realiza un echilibru între tradiție și modernitate. Sunt oameni care refuză exhibiționismul, își gândesc aspirațiile, se respectă pe sine, sunt lucizi și imuni la contagiunea socială. Fac alegeri în conformitate cu propriile valori, au limite la sugestibilitatea promovată social de tabloide sau pe care se bazează reclamele și publicitatea. Cât de departe sunt românii de această tipologie?
Dacă în comunism exista un egalitarism al sărăciei, al lipsurilor cu care se confruntau oamenii și un dispreț pentru produsele autohtone – de calitate proastă, lipsite de diversitate, unele refuzate la export –, astăzi tentațiile sunt mari, iar frustrările vechi sunt exploatate inteligent de marketing.
Comparația socială a generat invidie: dacă ai bani, poți avea orice îți dorește inima. Polarizarea socială – bogați și săraci – generează și ea alt tip de frustrări. Contagiunea socială, imitația și mimetismul, dar și lăcomia irațională fac ca oamenii să se îngrămădească la promoții fără a avea nevoie de ceea ce cumpără. Și asta nu numai la noi. Motivul este simpu: ceva este mai ieftin! Am văzut de curând la reducerile pentru materiale de construcții, utilaje și instrumente tehnice – gresie, vopseluri, drujbe, bormașini etc. – oameni care cumpărau fără a avea nevoie de ceea ce cumpărau. Tentațiile sunt mari și pentru că gama de produse este foarte largă. O prea mare diversitate prejudiciază selecția produselor cumpărate. Contaminarea se manifestă, febra se întinde.
Funcționează și ceea ce psihologii numesc filtrul lui Broadbent – inputul senzorial foarte mare nu poate fi perceput decât parțial, căci avem limite – sau efectul cocktail-party. Oare muzica din magazine nu ne face să alegem mai irațional decât am vrea? Globalizarea producției obiectelor de consum, multitudinea ofertei fac să se manifeste ceea ce psihologii numesc sindromul Buridan: incapacitatea de a decide, decizii negândite și dificultăți de discriminare. Manipularea psihologică a consumatorilor este esențială.
Mulți analiști sociali vorbesc despre faptul că oamenii sunt astăzi „greedy and needy” și că lipsa de temperanță, atracția către ostentație – complexele lucrează aici puternic –, exhibiționismul îi transformă în indivizi care nu-și pot gestiona rațional și conștient viața. Operațiile gândirii – analiza, sinteza, comparația, generalizarea, prioritizarea etc. – nu susțin ideea de alegere rațională (rational choice), de cumpătare. Pentru mulți, reușita socială schimbă raportul dintre discreție și indiscreție. Ea trebuie exprimată, făcută transparentă prin vizual: vile, mașini, haine, femei etc. Toate sunt „accesorii” obligatorii ale succesului, ale individului „ajuns”. Unde? În topul ierarhiei.
„Apetitul pentru consum pe care îl manifestă românii are mai multe cauze, iar ele nu sunt autonome. Se asociază, se corelează, se suprapun, se potențează sau devin secundare în cadrul ansamblului lor. Interdependența este ceea ce face ca acest apetit să fie dificil de analizat”, spune Aurora Liiceanu, psiholog.
Mulți analiști sociali vorbesc despre faptul că oamenii sunt astăzi „greedy and needy” și că lipsa de temperanță, atracția către ostentație – complexele lucrează aici puternic –, exhibiționismul îi transformă în indivizi care nu-și pot gestiona rațional și conștient viața. Operațiile gândirii – analiza, sinteza, comparația, generalizarea, prioritizarea etc. – nu susțin ideea de alegere rațională (rational choice), de cumpătare. Pentru mulți, reușita socială schimbă raportul dintre discreție și indiscreție. Ea trebuie exprimată, făcută transparentă prin vizual: vile, mașini, haine, femei etc. Toate sunt „accesorii” obligatorii ale succesului, ale individului „ajuns”. Unde? În topul ierarhiei.
„Apetitul pentru consum pe care îl manifestă românii are mai multe cauze, iar ele nu sunt autonome. Se asociază, se corelează, se suprapun, se potențează sau devin secundare în cadrul ansamblului lor. Interdependența este ceea ce face ca acest apetit să fie dificil de analizat”, spune Aurora Liiceanu, psiholog.
Continuarea aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu