Stim cu totii ca cercetarea de piata este un studiu aplicat unor subiecti care fac parte dintr-o colectivitate, pentru a afla diverse pareri, stari, necesitati ale persoanelor supuse unui chestionar. Pentru a fi siguri ca subiectii vor participa activ si vor raspunde corect la intrebarile adresate, cercetatorii adesea recurc la inducerea unor stari emotionale, transmise prin chestionar.
Starile emotionale pot fi incluse intr-un chestionar prin prisma a cel putin 4 abordari, si anume:
* cercetatorul poate impune circumstantele in care aceste stari emotionale vor fi incluse in chestionar;
* starile emotionale pot sa apara indirect, fara ca cercetatorul sa fi controlat acest lucru, caz in care subiectii pot reactiona mult mai natural, venind de la sine raspunsul, nu ca in cazul in care aceasta stare ii este indusa fara vointa lui;
* subiectilor li se cere sa-si mentina emotiile, trasaturile sau tulburarile emotionale, acestea fiind considerate astfel variabile independete de catre cercetatori;
* subiectilor li se cere sa isi imagineze o stare emotionala, sau sa isi aminteasca o situatie in care au trait o anume stare emotionala.
De ce sunt necesare aceste stari emotionale, de ce se folosesc de inducerea unor astfel de stari cercetatorii, si cum putem deduce faptul ca starile pe care le simtim in momentul anchetei ne sunt induse, sunt intrebari pe care nici nu credeam ca trebuie sa ni le punem.
Unele chestionare informeaza subiectii despre faptul ca obiectul cercetarii implica si o serie de efecte asupra starii lor emotionale, aceastea fiind foarte putin probabile ca vor fi deduse. In alte chestionare vom vedea ca se incearca sa se deterioreze starile actuale ale subiectilor prin modalitati foarte subtile si greu de dedus, prin diferite mijloace impuse de cercetatori.
De multe ori, insa necesita foarte multa atentie si precizie din partea subiectului chestionat, astfel de stari induse, pot fi descoperite, prin simpla prezenta a unor intrebari cadru, legate de anumite emotii, stari, care sunt puse atat inainte, cat si dupa procedura de chestionare. De multe ori insa, cercetatorii iau in calcul aceasta marja de eroare, rezolvand situatia prin manipularea subtila a subiectului. Manipularea la intamplare a subiectului, se face in acelasi mod in care se numesc aleatoriu si subiectii chestionati, tocmai pentru a genera dovezi clare in privinta starilor emotionale ale celor chestionati.
Pana data viitoare, va doresc lectura placuta si succes in cariera.
Alina Blaga
Marketing Manager.
Public Euroconsulting – Agentie de recrutare si consultanta in marketing.
Va invitam sa vizitati blogul nostru: http://blog.publiceuroconsulting.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu