Am avut bucuria sa-mi petrec timpul in ultimele doua zile, cu o minunata prietena - ocazie cu care am discutat subiecte dragi si asta m-a inspirat sa va scriu cateva randuri.
Poate ati remarcat ca observam mult mai usor solutia problemelor pe care le au cei din fata noastra, in comparatie cu propriile situatii ce se cer rezolvate. Asta se intampla in principal, pentru ca ne oglindim unii altora, tot ce e de scos la suprafata si daca avem intelepciunea si rabdarea sa ne ascultam reciproc, ne vom potenta cresterea si vom obtine claritate mult mai repede.
Asa se face ca prietena mea a observat imediat un tipar pe care l-am tot hranit de-a lungul timpului si cred ca multi dintre noi suntem in aceasta situatie - si anume ca atunci "cand nu ne dam voie", suntem prizonierii propriei minti.
Liberul nostru arbitru este singurul element de control pe care il avem in viata. Indiferent ce se intampla, noi suntem cei care alegem cum vom lasa circumstantele sa ne afecteze. Totusi, cateodata ne atasam atat de mult de rezultatul actiunilor noastre, incat uitam sa dam voie ca acestea sa se desfasoare in mod natural.
E nevoie de Credinta pentru a le da voie! Credinta este interna si de multe ori este in contradictie cu evidentele. Sunt diferite tipuri de Credinta - cea superficiala este legata de obtinerea unui rezultat specific. Dar cea care ne imputerniceste cu-adevarat este cea profunda - conform careia rezultatul obtinut este intotdeauna parte a unui Intreg - cea care ne reaminteste integrarea, indiferent de situatiile ce rezulta. Este credinta in Necunoscut.
Sa invatam sa "ne dam voie" si sa acceptam tot ceea ce Viata pare sa ne "arunce", nu e un lucru usor - cere practica si dorinta de a accepta. Acceptarea suna a pasivitate, poate sa para chiar o imagine de slabiciune cand de fapt, este cea mai mare dovada de putere - exact ca exemplul salciei ce se indoaie odata cu vantul. Nu inseamna ca suntem umili si fragili ci dimpotriva - sa avem taria de a accepta ceea ce este dincolo de controlul nostru, reprezinta adevarata fermitate, energie si vigoare.
Cred ca asta este motivul pentru care rezonez atat de mult cu formularea standard pe care o folosim in Tehnicile de Eliberare Emotionala, atunci cand directionam atentia spre ceea ce vrem rezolvat: "Ma accept exact asa cum sunt". In situatii dificile, Acceptarea este exact primul pas catre rezolvare.
Ii multumesc prietenei mele dragi ca exista in viata mea! Probabil ca nu intamplator am petrecut aceste zile impreuna - tocmai am realizat ca a scris un articol minunat cu titlul "Da-te la o parte din drumul tau!" pe care am omis sa-l dau mai departe - si care este cu-atat mai valoros cu cat ne-a oferit un Exercitiu pentru eliminarea autosabotarii.
Sa va fie cu folos!
Cu drag,
Liliana | http://eliberareemotionala.ro/
Liliana | http://eliberareemotionala.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu