WWF, organizaţia cu 100 de filiale ecologice ..

de Andreea Ofiţeru, 2007-09-11, Adevarul

O armată de 4.000 de angajaţi şi cinci milioane de susţinători luptă pentru conservarea naturii şi a biodiversităţii, înrolaţi în 2.000 de proiecte pentru conservarea naturii
Înfiinţată în anul 1961, Organizaţia WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai mari organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. În prezent, WWF are aproximativ cinci milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă într-o sută de ţări. Are aproape 4.000 de angajaţi în lumea întreagă şi finanţează aproximativ 2.000 de proiecte.
Iniţial, organizaţia se numea „World Wild Fund for Nature", dar, cum de-a lungul timpului, activităţile s-au diversificat foarte mult, în anii ’70-’80 denumirea oficială a fost schimbată în „World Wide Fund".
Activităţile s-au axat pe proiecte pentru salvarea anumitor specii, dar şi pe proiecte pentru conservarea mediului înconjurător.
Activiştii WWF îşi propun să stopeze degradarea mediului la nivel global şi să construiască o natură cu care oamenii să trăiască în armonie. Cele mai cunoscute programe în care s-au implicat cei de la WWF sunt conservarea diversităţii biologice, militând pentru utilizarea raţională a resurselor naturale regenerabile şi reducerea poluării.
În majoritatea celor peste 100 de ţări în care este prezentă, WWF lucrează atât cu guverne, cât şi cu oameni de afaceri şi persoane particulare pentru a identifica soluţiile eficiente pentru a stopa modificările climei.

40 milioane de dolari pe an pentru păduri
Climatologii WWF con­sideră că, la nivel global, creşterea temperaturii ar trebui să fie sub 20˚C, pentru a se evita consecinţele devastatoare asupra mediului şi oamenilor. Prin programele pentru climă, WWF militează pentru reducerea emisiilor de CO2.
Un domeniu de interes pentru specialiştii WWF este conservarea pădurilor aflate în pericol. Pentru aceasta, WWF alocă anual peste 40 milioane de dolari pentru proiecte de soluţionare a problemelor şi ameninţărilor la care sunt expuse pădurile în întreaga lume.

În 2025 vom plânge după apă
Specialiştii WWF fac studii elaborate pe diverse teme de actualitate. Ultimul dintre ele, privind situaţia apei în lume, arată că, în anul 2025, două treimi din populaţia lumii se va confrunta cu problema lipsei de apă. În studiu se arată ca apa dulce e un motor gigantic, ce lucrează fără întrerupere şi reprezintă unicul bun absolut vital pentru omenire.
De asemenea, studiile WWF arată că pescuitul excesiv, gospodărirea necorespunzătoare şi pierderea habitatelor au dus la o scădere masivă a fondului de peşte, ajuns la cel mai scăzut nivel cunoscut în istorie. Pentru a remedia situaţia, WWF alocă fonduri importante pentru stabilirea unor noi programe de exploatare durabilă a fondului de peşte şi a înfiinţării unei reţele de zone marine bine gospodărite, care să cuprindă cel puţin 10% din oceanul planetar.

Programul Dunăre-Carpaţi
WWF a început să lucreze în România încă de la mijlocul anilor ’90, sprijinind proiecte de protecţie şi refacere a zonelor umede din Delta Dunării. Astfel, în anul 1994, s-a derulat primul proiect de renaturare a zonelor umede din Delta Dunării, Ostrovul Babina. Mai târziu, în anul 2006, a fost înfiinţată Asociaţia WWF Programul Dunăre-Carpaţi România.
Fluviul Dunărea şi Munţii Carpaţi au fost incluşi de WWF printre cele mai importante 200 de eco-regiuni din lume, fiind apreciate pentru diversitatea biologică remarcabilă. În anul 1998 a fost înfiinţat Programul Dunăre-Carpaţi al WWF, cu scopul de a derula proiecte de conservare, refacere şi administrare durabilă a zonelor naturale. Prima întâlnire din cadrul programului a fost organizată în aprilie 2001, la Bucureşti.Atunci, reprezentanţii celor nouă state prezente au adoptat o declaraţie în care îşi luau angajamentul să conserve natura.

WWF, în România
Proiectele WWF în România acoperă cinci domenii principale: conservarea şi managementul responsabil al pădurilor şi al ariilor protejate, apele interioare, Coridorul Verde al Dunării Inferioare, agricultura şi dezvoltarea rurală, natura şi prosperitatea.
„Proiectul de conservare a naturii în ariile protejate îşi propune să sprijine administrarea parcurilor naţionale şi naturale existente, precum şi să contribuie la pregătirea şi punerea în practică în România a reţelei ecologice europene Natura2000", spune Dana Caratas, reprezentant WWF Romania.

A doua suprafaţă împădurită din Europa
Progamul destinat pădu­rilor se ocupă şi de domeniul forestier, prin conservarea anumitor zone. Studiile WWF pentru România arată că, aici, majoritatea pădurilor sunt încă naturale şi, per total, există peste 250.000 ha de păduri virgine. Astfel, în ciuda defrişărilor făcute, noi încă avem cea mai mare suprafaţă de pădure din Europa de Est, după Rusia, desigur.
Programul pentru păduri are o componentă de informare a proprietarilor şi administratorilor de păduri, de stat sau particulari, a companiilor din industria lemnului, precum şi un vast proiect de reîmpădurire a zonelor defrişate.
Pâna acum, reprezentanţii WWF au reuşit să reconecteze la circuitul natural 6% din zonele îndiguite din Delta Dunării şi de-a lungul Dunării Inferioare. De asemenea, opt ostroave de pe Dunăre au fost regenerate natural, prin plantarea unei suprafeţe de 26 ha cu păduri de luncă, folosind specii native.

Circulaţia pe Dunăre pune în pericol sturionii
În aceasta vară, WWF a iniţiat în regiunea Dunăre-Carpaţi o campanie de conştientizare a proiectelelor actuale de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre. "Reacţia publicului a fost peste aşteptări! În România, peste 1.500 de persoane din Brăila, Galaţi şi Tulcea au sprijinit mesajul campaniei şi acţiunile WWF", a mai spus Dana Caratas. Rezultatele campaniei au adus în atenţia opiniei publice europene problemele cu care se confruntă Dunărea. Raportul final, întocmit de reprezentanţii WWF, trage un semnal de alarmă cu privire la proiectele de dezvoltare a navigaţiei pe fluviu.
Aceste proiecte riscă să distrugă zone de o importanţă ecologică deosebită, precum cele din regiunea Straubing-Vilshofen, în Germania, sau Călăraşi-Brăi­la, în România. În raport se mai arată că lucrările de regularizare planificate pentru ultima porţiune a Dunării superioare din Germania, în care fluviul curge liber, vor avea un impact negativ asupra habitatelor naturale, mai ales din punctul de vedere al managementului inundaţiilor.
Reprezentanţii WWF atrag atenţia în mod deosebit asupra proiectului, întocmit de curând, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre, în zona Călăraşi-Brăila, al cărei beneficiar este Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi. Proiectul este finanţat din fonduri europene, prin programul ISPA.
Dacă va fi pus în aplicare, în forma actuală, specialiştii WWF spun că proiectul va distruge una dintre cele mai importante căi de migraţie pentru sturioni şi va provoca dispariţia unor ostroave de pe Dunăre, zone cu o biodiversitate excepţională şi zone propuse să fie incluse în reţeaua europeană de arii protejate Natura2000. „Aceasta este o situaţie paradoxală. Pe de o parte, Uniunea Europeană alocă fonduri unor proiecte care riscă să afecteze iremediabil aceste ostroave, iar pe de altă parte alocă fonduri tocmai pentru conservarea şi protecţia lor", remarcă Dana Caratas, reprezentatul WWF pentru România.

Simbolul pentru conservarea naturii
Mascota organizaţiei este un urs Panda. Cei care au creat simbolul au ales imaginea lui Chi-Chi, un urs Panda uriaş adus la Grădina Zoologică din Londra în anul 1961.
Atunci, fondatorii WWF au ajuns la concluzia că ursul Panda, cu ochii imploratori, pătaţi cu negru, ar constitui un simbol excelent. Primele schiţe au fost realizate de artistul Gerald Watterson, în 1961.
Pe baza acestor schiţe, Sir Peter Scott, unul dintre fondatori, a realizat primul simbol, spunând la momentul acela: „Ne gândeam la un animal frumos, aflat în pericol, şi care în acelaşi timp să fie simpatizat de cât mai mulţi oameni pe glob, datorită calităţilor sale." De atunci, ursul Panda, în alb-negru, a devenit simbolul mişcării pentru conservarea naturii, în ansamblul ei.

Ca bonus, va prezint evaderea ursuletului Panda din habitatul sau poluat:
http://www.ebaumsworld.com/video/watch/25791